domenica 23 marzo 2014

Verso la Festa dell'Annunciaizone ..Il Canto del Magnificat (italiano-greco- romeno-latino-slavonico )


Verso la Festa dell'Annunciaizone  ..Il Canto del Magnificat 

http://www.reginamundi.info/icone/madonnadelsegno.jpg



Luca 1,39-55

Visita di Maria a Elisabetta

39 In quei giorni Maria si alzò e andò in fretta nella regione montuosa, in una città di Giuda, 40 ed entrò in casa di Zaccaria e salutò Elisabetta. 41 Appena Elisabetta udì il saluto di Maria, il bambino le balzò nel grembo; ed Elisabetta fu piena di Spirito Santo, 42 e ad alta voce esclamò: «Benedetta sei tu fra le donne, e benedetto è il frutto del tuo seno! 43 Come mai mi è dato che la madre del mio Signore venga da me? 44 Poiché ecco, non appena la voce del tuo saluto mi è giunta agli orecchi, per la gioia il bambino mi è balzato nel grembo. 45 Beata è colei che ha creduto che quanto le è stato detto da parte del Signore avrà compimento».
Cantico di Maria
1S 2:1-10

46 E Maria disse:
«L'anima mia magnifica il Signore,

47 e lo spirito mio esulta in Dio, mio Salvatore,
48 perché egli ha guardato alla bassezza della sua serva.

Da ora in poi tutte le generazioni mi chiameranno beata,

49 perché grandi cose mi ha fatte il Potente.
Santo è il suo nome;

50 e la sua misericordia si estende di generazione in generazione
su quelli che lo temono.

51 Egli ha operato potentemente con il suo braccio;
ha disperso quelli che erano superbi nei pensieri del loro cuore;

52 ha detronizzato i potenti,
e ha innalzato gli umili;

53 ha colmato di beni gli affamati,
e ha rimandato a mani vuote i ricchi.

54 Ha soccorso Israele, suo servitore,
ricordandosi della misericordia,

55 di cui aveva parlato ai nostri padri,
verso Abraamo e verso la sua discendenza per sempre».




Μεγαλύνει ἡ ψυχή μου τὸν Κύριον
καὶ ἠγαλλίασεν τὸ πνεῦμά μου ἐπὶ τῷ Θεῷ τῷ σωτῆρί μου,
ὅτι ἐπέβλεψεν ἐπὶ τὴν ταπείνωσιν τῆς δούλης αυτοῦ.
ἰδού γὰρ ἀπὸ τοῦ νῦν μακαριοῦσίν με πᾶσαι αἱ γενεαί,
ὅτι ἐποίησέν μοι μεγάλα ὁ δυνατός,
καὶ ἅγιον τὸ ὄνομα αὐτοῦ,
καὶ τὸ ἔλεος αὐτοῦ εἰς γενεὰς καὶ γενεὰς
τοῖς φοβουμένοῖς αυτόν.
Ἐποίησεν κράτος ἐν βραχίονι αὐτοῦ,
διεσκόρπισεν ὑπερηφάνους διανοίᾳ καρδίας αὐτῶν·
καθεῖλεν δυνάστας ἀπὸ θρόνων
καὶ ὕψωσεν ταπεινούς,
πεινῶντας ἐνέπλησεν ἀγαθῶν
καὶ πλουτοῦντας ἐξαπέστειλεν κενούς.
ἀντελάβετο Ἰσραὴλ παιδὸς αὐτοῦ,
μνησθῆναι ἐλέους,
καθὼς ἐλάλησεν πρὸς τοὺς πατέρας ἡμῶν
τῷ Αβραὰμ καὶ τῷ σπέρματι αὐτοῦ εἰς τὸν αἰῶνα.


 Măreşte, suflete al meu, pe Domnul,/ şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mîntuitorul meu.
.
Că a căutat spre smerenia roabei Sale,/ că iată, de acum mă vor ferici toate neamurile.

Că mi-a făcut mie mărire Cel puternic,/ şi sfînt numele Lui şi mila Lui în neam şi în neam, spre cei ce se tem de El.


Făcut-a tărie cu braţul Său Domnul,/ risipit-a pe cei mîndri cu cugetul inimii lor.

Pogorît-a pe cei puternici de pe scaune/ şi a înălţat pe cei smeriti; pe cei flămînzi i-a umplut de bunătăţi/ şi pe cei bogaţi i-a scos afară deşerţi.

Luat-a pe Israel, sluga Sa,/ ca să pomenească mila,/ precum a grăit către părinţii noştri,/ lui Avraam şi seminţiei lui pînă în veac.



Magniicat  anima mea Dominum,et exultavit spiritus meus * in Deo salutari meo



quia respexit humilitatem ancillae suae, * ecce enim ex hoc beatam me dicent omnes generationes



quia fecit mihi magna, qui potens est: * et Sanctus nomen eius



et misericordia eius a progenie in progenies * timentibus eum.

  


Fecit potentiam in brachio suo, * dispersit superbos mente cordis sui,
deposuit potentes de sede, * et exaltavit humiles;


esurientes implevit bonis, * et divites dimisit inanes.

 Suscepit Israel, puerum suum, * recordatus misericordiae suae, 


sicut locutus est ad patres nostros, * Abraham et semini eius in saecula.




Величит душа Моя Господа/ и возрадовася дух Мой о Бозе Спасе Моем.

Яко призре на смирение Рабы Своея,/ се бо отныне ублажат Мя вси роди.

Яко сотвори Мне величие Сильный,/ и свято имя Его, и милость Его в роды родов боящимся Его.

Сотвори державу мышцею Своею,/ расточи гордыя мыслию сердца их.


Низложи сильныя со престол,/ и вознесе смиренныя; алчущие исполни благ,/ и богатящися отпусти тщи.


Восприят Израиля Отрока Своего,/ помянути милости,/ якоже глагола ко отцем нашим,/ Аврааму и семени его даже до века.

Nessun commento:

Posta un commento

Nota. Solo i membri di questo blog possono postare un commento.